Abolirea durerii articulare a tiroxinei

Conceptul de îngrijire holistică. Încercuiţi răspunsul corect: 1. Asistenta medicală este profesionista care: a respectă fiinţa umană ca entitate bio-psiho-socială în interrelaţii cu mediul înconjurător, cu valorile şi principiile sale de viaţă; b acordă îngrijiri într-un mediu terapeutic securizant; c realizează cu familia şi aparţinătorii articulațiile doare și scârțâie relaţie funcţională de colaborare.

Pregătirea pluridisciplinară a asistentei presupune: a pregătire socială, tehnică; b însuşirea componentelor de bază şi atitudinilor potrivite faţă de pacient; c pregătire comportamentală.

Sănătatea este definită de OMS ca fiind: a o stare de bine fizic şi psihic; b absenţa bolii; c o stare de bine fizic, mental şi social şi nu constă numai în absenţa bolii sau a infirmităţii. Acordarea îngrijirilor holistice presupune recunoaşterea că: a fiinţa umană este un tot unitar, alcătuit din corp, minte, suflet; b omul nu poate fi separat de mediul său; c indiferent de individ, boala are aceleaşi manifestări. Elementele de competenţă pentru practicarea unor îngrijiri de calitate constau în: a cunoaşterea unui model de îngrijire nursing ; b cunoştinţe acumulate şi cunoaşterea demersului ştiinţific al îngrijirilor; c cunoaşterea pacientului.

Cadrul conceptual al îngrijirilor cuprinde următoarele elemente: a scopul profesiei şi beneficiarul ei; b rolul asistentei medicale; c natura intervenţiilor aplicate beneficiarului şi consecinţele acestor intervenţii.

Cunoştinţele însuşite de asistentă în procesul educativ sunt de natură: a ştiinţifică, tehnică, relaţională; b etice, legislative; c ambele. Demersul ştiinţific al îngrijirilor constituie pentru asistentă: a un instrument de investigaţii, analiză; b un instrument de planificare şi evaluare a îngrijirilor; c un scop în sine.

Relaţia asistentă - pacient reprezintă un proces bazat pe: a încredere, demnitate, respect; b comunicare afectivă, colaborare; c aplicarea sarcinilor care nu-i depăşesc limitele competenţei. Nevoile fundamentale umane Testul A Încercuiţi răspunsul corect: 1. Frecvenţa respiraţiei la persoana adultă este: a. Concentraţia O2 în aerul inspirat este: a. Hipoxia reprezintă: a.

Respiraţia este influenţată de postura persoanei şi abolirea durerii articulare a tiroxinei favorizată de: a Poziţia ortostatică şi şezând; b Poziţia şezând şi clinostatică; c Poziţia decubit lateral 5. Declanşarea hemoptiziei este precedată de: a senzaţie de căldură retrosternală, jenă respiratorie; b senzaţie de vomă; c vărsătură.

Eliminarea sângelui provenind din arborele bronşic se defineşte ca: a. Factorii biologici care influenţează pulsul sunt: a vârsta, alimentaţia, înălţimea corporală; b emoţiile şi plânsul; c vârsta.

Pulsul dicrot se manifestă astfel: a pauzele dintre pulsaţii sunt inegale; b se percep două pulsaţii, una puternică, alta slabă, urmată de pauză; abolirea durerii articulare a tiroxinei pulsaţii abia perceptibile. Pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale asistenta medicală are în vedere: a pregătirea psihică a pacientului; b liniştirea pacientului, folosirea aceluiaşi aparat; c informarea pacientului, plasarea manometrului la nivelul arterei la care se face măsurarea, folosirea aceluiaşi aparat.

Sistemul Oro - Facial

Climatul determină modificări ale alimentaţiei. Astfel: a iarna - alimente bogate nutritiv şi aport mare de lichide; b vara - alimente uşor digerabile şi aport mare de lichide; c nu abolirea durerii articulare a tiroxinei modificări ale alimentaţiei în cele două anotimpuri. Pentru calcularea nevoilor calorice ale organismului asistenta medicală ia abolirea durerii articulare a tiroxinei consideraţie: a vârsta pacientului; b greutatea corporală; c activitatea desfăşurată de individ, vârsta şi greutatea corporală.

Cauze: - endogene ex. Principalii factori de risc: - sedentarismul, - fumatul, - stresul, - disfuncţiile endocrine. Ex: in unele boli există o neconcordanţă între alimentele consumate, arderea lor în organism şi cheltuielile de energie, în sensul unui consum crescut în raport cu cheltuielile obezitatea sau a unui aport scăzut în raport cu arderile şi cheltuielile subnutriţie.

Vitaminele au rol în organism: a. Alimentaţia raţională cuprinde următoarele grupe de alimente: a carne, lapte, legume, fructe, cereale, ouă; b lapte, proteine, vegetale, ouă; c lapte, proteine, fructe şi cereale.

Glucidele conţinute în alimente reprezintă: a elementele organice cu cea mai mare valoare calorică; b elementele organice cu rol în formarea anticorpilor; c elementele organice care sunt metabolizate de organism cu cel mai redus consum de energie.

Bulionul alimentar pentru alimentarea pacientului prin sondă gastrică trebuie să fie: a la temperatura corpului, lichid, abolirea durerii articulare a tiroxinei b cu valoare calorică ridicată; c ambele. Alimentaţia artificială prin perfuzie se practică la următoarele categorii de pacienţi cu excepţia: a inapetenţi; b cu tulburări de deglutiţie şi intoleranţă digestivă; c inconştienţi.

Tulburările de micţiune sunt: a poliuria, oliguria, disuria; b anuria, polachiuria, nicturia; c nicturia, disuria, ischiuria, polachiuria, incontinenţa urinară. Incontinenţa urinară reprezintă: a. Globul vezical este o formaţiune tumorală: a. Hipostenuria reprezintă: a. Aşezaţi pe trei coloane următoarele manifestări de dependenţă ale eliminării urinare: a tulburări cantitative, b tulburări de emisie urinară, c tulburări calitative 1.

Perspiraţia reprezintă o pierdere: 4 a de apă şi căldură la nivelul pielii; b de apă la nivelul pielii; c de apă prin expiraţie şi la nivelul pielii. Pentru urmărirea bilanţului lichidian asistenta măsoară zilnic: a eliminările prin urină, scaun, vărsături, drenaje; b temperatura corporală; c ambele. Vărsăturile alimentare cu conţinut vechi sunt manifestări de dependenţă întâlnite în: a stenoza pilorică; b la gravide; c în colecistite.

Vomica reprezintă: a vărsătură cu conţinut alimentar; b eliminarea unor colecţii de puroi sau exsudat din căile respiratorii; c vărsătură fecaloidă. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc: a menoragii; b oligomenoree; c hipermenoree. Persoana sănătoasă e capabilă: a să execute abolirea durerii articulare a tiroxinei de abductie, adducţie, flexie, extensie; b să ia poziţie ortostatică, clinostatică, şezând; c Am obosit foarte repede și mi-au rănit articulațiile hipertrofie musculară.

Manifestările de dependenţă ale imobilităţii sunt: a anchiloza, crampa, atrofia musculară; b mişcări necoordonate; c tremurături. Consecinţele imobilizării îndelungate la pat pot fi: a spasmele musculare; b atrofia musculară, escarele; c contracturile musculare. Crampele musculare se caracterizează prin: a contracţie involuntară permanentă a muşchiului; b contracţie spasmodică involuntară şi dureroasă a muşchiului; c dificultate de deplasare.

Mobilizarea după o perioadă lungă de imobilizare depinde de: a natura bolii şi starea pacientului; b dorinţa pacientului; c condiţiile de mediu. Obiectivele urmărite în cazul mobilizării pacientului grav sunt: a stimularea circulaţiei sanguine, favorizarea eliminărilor, starea de bine a pacientului; b stimularea metabolismului; c stimularea respiraţiei. Pacientul grav îşi petrece tot timpul în pat. De aceea patul trebuie să aibă nişte calităţi care să asigure confortul: a permite pacientului să se mişte în voie; b.

Miscarile oaselor sunt posibile datorita articulatiilor. La nivelul unei articulatii mobile, miscarile depind de forma suprafetelor articulare.

Schimbarea lenjeriei de pat şi de corp la pacientul grav permite asistentei medicale: a să comunice cu pacientul, să observe tegumentele; 5 b să asigure condiţii igienice, comunicare şi observare; c să prevină complicaţiile.

Insomnia poate fi combătută prin: a administrarea medicaţiei hipnotice; b stabilirea unui orar de somn-odihnă; c evitarea consumului de cafea, alcool, tutun, înainte de culcare.

Somnolenţa se caracterizează astfel: a pacientul aţipeşte, aude cuvintele rostite tare, fără un stimul adoarme din nou; b pacientul doarme profund, este trezit numai de stimuli foarte puternici; c pacientul răspunde cu greutate la întrebări. Pentru evaluarea reală a temperaturii corpului, termometrul va fi menţinut în axilă: a minimum 2 min; b maximum 6 min; c 10 min.

Prin măsurarea temperaturii în cavităţile închise valorile ei pot creşte cu: a 0, °C; b 0,8°C; c 0,5°C. Valoarea normală a temperaturii corporale măsurată în cavitatea bucală este: a 37,7°C; b 36,4°C; c °C.

Subfebrilitatea reprezintă: a scăderea temperaturii corporale sub 36°C; b menţinerea temperaturii între 37 şi 38°C; c menţinerea temperaturii între 38 şi 39°C. Starea de hipotermie este determinată de: a pierderea excesivă de căldură; b creşterea arderilor din organism; c intensificarea metabolismului. Pacientul cu hipertermie prezintă: a abolirea durerii articulare a tiroxinei palide; b frisoane, piele caldă, roşie; c ambele.

Echilibrul dintre termogeneză şi termoliză - homeotermia se realizează prin mecanisme fizice: a evaporarea, radiaţia, conducţia, convecţia; b vasodilataţia, vasoconstricţia; c reducerea proceselor metabolice din organism. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a clima, emoţiile, cultura, credinţa; b vârsta, activitatea, cultura; c vârsta, activitatea, talia, statura.

Funcţiile pielii sunt: a de protecţie abolirea durerii articulare a tiroxinei termoreglare, de depozit, de excreţie; b de absorbţie, de respiraţie; c toate. Scopul toaletei generale a pacientului imobilizat la pat este: a înviorarea circulaţiei cutanate, îndepărtarea secreţiilor de pe piele; b crearea stării de confort; c ambele. Alterarea integrităţii pielii şi mucoaselor se manifestă prin: a escoriaţii, fisuri, vezicule, ulceraţii, escare; b alopecie; c vitiligo.

Toaleta cavităţii bucale la pacientul inconştient se face aşezând pacientul: a în poziţie decubit dorsal, capul într-o parte; b în poziţie decubit lateral; c în poziţie decubit dorsal. Cauzele care favorizează apariţia escarelor de decubit sunt: a igiena defectuoasă, menţinerea pacientului timp îndelungat în aceeaşi poziţie; b paraliziile; c cutele lenjeriei de pat sau de corp.

Evaluarea riscului de producere a escarei se face la internarea pacientului în spital, evaluându-se următoarele criterii: a starea generală, de nutriţie, psihică, a pacientului; b mobilizarea, incontinenţa, starea pielii; c abolirea durerii articulare a tiroxinei. Pentru prevenirea escarelor de decubit, intervenţiile autonome ale asistentei medicale sunt: a schimbarea poziţiei pacientului la interval de ore; b menţinerea tegumentelor curate şi uscate; c schimbarea poziţiei pacientului la interval de două ore şi menţinerea tegumentelor curate şi uscate.

Tehnici nefarmacologice de control al durerii pot fi: a tehnici de relaxare; b căldura şi frigul; c ambele. Substanţele chimice - neurohormonii - produse de hipofiza intermediară care blochează recepţia durerii se numesc: a influxuri; b impulsuri; c endorfine.

Cum pot ameliora durerile articulare degetelor

Reacţiile pacientului la stres se pot manifesta prin: a creşterea valorilor funcţiilor unde se tratează articulațiile, palme reci, umede; b creşterea temperaturii corporale; c modificarea apetitului, insomnie, nervozitate. Factorii de mediu ecologici influenţează starea de sănătate astfel: a hipoxie, tulburări motorii, senzoriale, abolirea durerii articulare a tiroxinei, determinate de scăderea cantităţii de O 2 din aer; b tulburări de auz, insomnie, determinate de zgomot; c anemie, inapetenţă, determinate de alimentele contaminate cu germeni patogeni.

Comunicarea eficientă la toate nivelurile senzorial, motor, intelectual şi afectiv e influenţată de: a integritatea organelor de simţ, organelor fonaţiei şi aparatul locomotor; b gradul de inteligenţă al persoanei, anturajul şi cultura persoanei; c ambele.

Următoarele manifestări de dependenţă sunt la nivel senzorial, în afară de: a hipoacuzie, anosmie; b paralizie; 7 c cecitate, hipoestezie. Afazia este manifestarea comunicării ineficiente care priveşte: a scăderea masei musculare; b tulburarea sensibilităţii pielii; c incapacitatea de a pronunţa cuvintele. Amnezia reprezintă: a tulburarea memoriei; b tulburare de gândire; c tulburare de percepţie.

TIMONIL RETARD 300 mg x 50 COMPR. CU ELIBERARE PRELUNGITA 300mg DESITIN ARZNEIMITTEL

Hemiplegia se defineşte ca pierderea totală a funcţiei motorii a: a membrelor inferioare; b unei jumătăţi laterale a corpului; c unui membru. Coma este o pierdere totală sau parţială a: a conştientei; b conştientei cu alterarea funcţiilor vegetative; c a conştientei, mobilităţii, sensibilităţii, cu conservarea celor mai importante funcţii vegetative.

Pacientul cu comunicare ineficientă la nivel afectiv se poate manifesta prin: a agresivitate, euforie, egocentrism; b fobie, apatie; c disartrie, dislalie. Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori este influenţată de: a factorii sociali - cultura, apartenenţa religioasă a individului; b factorii psihologici - dorinţa de a comunica cu fiinţa divină; c factorii economici - sărăcia.

Problemele de dependenţă care apar prin nesatisfacerea nevoii de realizare a individului pot fi: a devalorizarea, neputinţa, dificultatea de a se realiza; b culpabilitatea; c frustrarea. Pacientul care-şi satisface autonom nevoia de recreere prezintă următoarele manifestări de independenţă: a satisfacţie, plăcere; b destindere, amuzament; c ambele. Intervenţiile asistentei medicale pentru a asigura pacientului cunoştinţe, priceperi, deprinderi, pentru menţinerea sau păstrarea sănătăţii constau în: a explorarea nevoilor de cunoaştere ale pacientului; b organizarea activităţilor de educaţie; c admonestarea pacientului pentru că nu posedă cunoştinţe şi deprinderi corecte de păstrare a sănătăţii.

Termoreglarea reprezintă: a funcţia organismului care menţine echilibrul între producerea căldurii termogeneză şi pierderea căldurii termoliză ; b funcţia organismului de păstrare a valorilor constante de 36,7°°C dimineaţa şi 37°,3°C seara; c rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de căldură prin dezintegrarea alimentelor energetice.

Frecvenţa respiraţiei variază în funcţie de: a vârstă, sex; b poziţie, temperatura mediului ambiant; c starea de veghe sau somn. Dispneea Kussmaul este: 8 a o respiraţie în patru timpi, o inspiraţie profundă urmată de o scurtă pauză şi o expiraţie scurtă, zgomotoasă, după care urmează o altă pauză scurtă; b o respiraţie accelerată; c o perturbare ritmică şi periodică a respiraţiei.

Dispneea Cheyne - Stockes este: a o respiraţie accelerată; b o perturbare ritmică şi periodică a respiraţiei; c o respiraţie cu amplitudini crescânde până la maximum şi apoi scăzând până la apnee, ce durează secunde. În obstrucţia căilor respiratorii pacientul prezintă următoarele manifestări de dependenţă, cu excepţia: a respiraţie dificilă pe nas; b secreţii nazale abundente; c respiraţie ritmică. Pulsul este influenţat de următorii factori biologici, cu excepţia: a vârsta; b emoţiile; c înălţimea corporală.

Factorii care determină tensiunea arterială sunt: a debitul cardiac; b forţa de contracţie a inimii; c elasticitatea şi calibrul vaselor.

Factorii biologici care influenţează TA sunt următorii, cu excepţia: a vârsta; b activitatea; c climatul. Valoarea normală a TA la adult este: a max; mm Hg min; b peste max; peste 90 mm Hg min; c max; mm Hg min.

Turmericul si ghimbirul va scapa de dureri articulare

Următoarele manifestări de dependenţă reprezintă tulburări de emisie urinară, cu excepţia: a polakiuria; b disuria; c hematuria. Izostenuria reprezintă: a densitatea crescută a urinei urina concentrată ; b densitate mică a urinei urină diluată ; c urină cu densitate mică ce se menţine în permanenţă la aceleaşi valori, indiferent de regimul alimentar.