Gheara diavolului comun

Se dezvoltă în condiții uscate, cum ar fi cele din regiunile deșertice. Este nativ din America de Sud, dar a devenit o specie non-nativă în diferite regiuni semi-aride din întreaga lume, inclusiv Africa de Sud și Valea Centrală din California.

Planta este aromatică, cu un miros neplăcut.

Produce fire scurte, glandulare pe majoritatea suprafețelor aeriene și este acoperită cu rășină lipicioasă. Insectele devin adesea blocate în exudatul subțire și mor, dar planta nu are enzime digestive și nu absoarbe substanțe nutritive de la insecte.

Planta poate fi considerată protocurnivoră, dar nu este carnivoră. Denumirea "ghearele diavolului" vine din forma păstăiței de însămânțare dublă. Ghearele cu dinți ascuțite pe păstăi se atașează animalelor mari care se gheara diavolului comun împotriva lor, acționând ca metoda de dispersare a plantei.

Această plantă este cultivată ca ornamentală pentru florile sale și fructele curioase. Fructele tinere pot fi făcute în muraturi și mâncate.

Nativii americani au folosit batoanele pentru a crea vopsea neagră pentru coș și ca instrument.